joi, 5 noiembrie 2015

Domnul Dan

5 noiembrie 2015
Intru în fosta berărie a lui Caragiale - Gabrinus. O mare de lume sta și bea bere. Multi tineri si mult fum... de țigara.
Toate ziarele subtitrează tragedia din clubul Colectiv. Un club care timp de ani de zile a găzduit concerte rock si care deodată a luat foc si a aprins o țară întreagă.Este revolta. Oamenii vor schimbare. Cade guvernul. Cade primarul. Ce se schimba? Nimic.
Ceva ma frapează: cu toate ca oamenii sunt revoltați defapt ei sunt extrem de relaxați - rad, sunt joviali si solidari. Își trimit mesaje pe Facebook și au timpul și energia sa corespondeze on line. Sunt bine îmbrăcați. Unii vin cu mașina la demonstrație iar alții urmează coloana de pe biciclete scumpe. Sunt educați iar fetele sunt machiate cu grija special pentru ocazie. Nu seamăna a revoluție ci mai degrabă a promenada prin centru capitalei. Multe self-ie-uri si multe share-uri.
Guvernul a căzut - dar a avut rezultate economice - salarii mărite, rate mici pentru Romania in fata organismelor internaționale.
Primarul a căzut - dar cu trei zile înainte în nu știu ce ziar era văzut ca un primar gospodar si foarte popular.
S-a cerut cap,cap și în final iată capetele.
Ma simt iarăși ca la Țăndărică când in spatele cortinei dl. Dan trage de sfori si il face pe hopa Mitica sa se ridice si sa joace pe muzica de copilași. Toată sala bate din palme iar la final unii dintre micii spectatori sunt supărați ca spectacolul s-a sfârșit. Plâng, bat din picioare si nu vor sa se ducă la culcare. Copii știu ca acasă ii așteaptă aceleași operațiuni plictisitoare si lipsite de provocări: spălat pe dinți, îmbrăcat pijamaua si făcut nani.
Domnul Dan însă mai are si maine un spectacol.
Dumnezeu sa ii odihnească pe cei morți in tragedia din clubul Colectiv. Astfel de evenimente te fac sa devii lucid si sa iți spui ce scumpa este viata, sa prețuiești minutul si sa filozofezi.
Îmi pare rău sa dezamăgesc dar intr-o Românie balcanica cu majorități maneliste, cu muncitori care se sprijină in lopeți, într-o Românie dirijata precum o drona ultraperfomanta, într-o astfel de țara tot ce se va schimba se va schimba pe bani si nu prin ieșirea a 30.000, a 2 milioane de oameni in strada. Ce sa se schimbe când nu exista productivitate si când salarii sunt mici, când educația este proasta si profesorii indiferenți.
Instabilitățile politice aduc instabilități economice iar dacă azi un tânăr se poate duce la banca sa își ia o casa la un preț maine se va duce la aceeași banca si va plăti dublu. Din păcate putini sunt cei care înțeleg ca pacea si echilibrul sunt mult mai importante decât ieșirea pe străzi si vânturarea de pancarte mai mult sau mai putin retușate de către unele partide politice. Am un vecin care se bucura ca in sfârșit este acțiune ca se poate uita la talk showuri politice, ca exista subiecte. Dar sfârșitul de luna vine si el nu are bani de țigări si de o bere. Se împrumuta.
In perioada de boom economic la departamentul de HR se dădeau zeci de adeverințe de venit. Tinerii de atunci isi cumpărau apartamente cu doua camere în Rahova cu 100.000 de euro. Afacere buna atunci. Dar acum? Acum ei nu mai au puterea sa iasă pentru ca au rate mari si copii la scoală.
Cred ca in esență dacă nu ar fi aceste mase de oameni, dacă nu ar exista roata asta populara cei care au bani si cei care fac bani nu ar putea sa faca mai multi bani.
Uneori este romantic si chiar înduioșător sa vad cum oamenii se plimba de mana sperând la un viitor bun, la dreptate, la o țară fără corupție si bine guvernata.
Fiind seara le spun noapte buna.
Domnul Dan isi termina paharul de Burbon, își freacă mâinile si se gândește la următorul spectacol.
Blocurile mari corporatiste de pe calea victoriei se închid - si maine e o zi.
EIC 05.11.2015